De ce are engleza atât de multe cuvinte?
Engleza aruncă rareori un cuvânt și împrumută altele noi de la oricine. Rezultatul e un vocabular cu o coadă neobișnuit de lungă.
Un nucleu germanic
Stratul cel mai vechi e engleza veche, limba anglo-saxonilor. De la ea vin cuvintele pe care le folosim cel mai des: house, water, mother, eat, sleep, good, day. Sunt scurte, sunt peste tot și umplu runda 1 a testului.
Vikingi la masă
Coloniștii scandinavi au lăsat un număr surprinzător de cuvinte de zi cu zi: sky, egg, knife, skin și window, din vindauga, „ochiul vântului”. Engleza a preluat de la ei chiar și pronume: they, them, their. Uneori au supraviețuit ambele variante: shirt (englezesc) și skirt (scandinav) au crescut din aceeași rădăcină străveche.
Vin normanzii
După 1066, franceza a devenit limba curții, a legii și a bucătăriilor celor bogați. Exemplul clasic: animalele de pe câmp și-au păstrat numele englezești (cow, pig, sheep), în timp ce carnea de pe masă a primit nume franțuzești (beef, pork, mutton).
Trei feluri de a o spune
Strat după strat, engleza a rămas cu seturi întregi de cvasisinonime, fiecare cu nuanța lui:
| Engleza veche | Franceză | Latină |
|---|---|---|
| kingly | royal | regal |
| ask | question | interrogate |
| rise | mount | ascend |
Cuvântul simplu vine din engleza veche, cel elegant din franceză și cel oficial din latină. Să le știi pe toate trei e o mare parte din ce înseamnă un vocabular bogat.
Latină și greacă cu miile
În Renaștere, cărturarii au împrumutat mii de cuvinte din latină și greacă, precum atmosphere, skeleton și encyclopedia. Criticii le-au luat în râs, numindu-le inkhorn terms, „cuvinte de călimară”, după cornul cu cerneală din care scriau cărturarii. Multe au rămas totuși.
Împrumutate de peste tot
- ketchup din chineza hokkien, prin malaeză, și tea dintr-o pronunție din sudul Chinei
- shampoo din hindi, unde însemna „a apăsa” sau „a frământa”
- robot din cehă, creat pentru piesa lui Karel Čapek R.U.R. din 1920
- tsunami din japoneză, safari din swahili, kindergarten din germană
- chocolate și tomato din nahuatl, prin spaniolă
- algebra și alcohol din arabă
Și engleza își face singură cuvinte
Pe lângă toate împrumuturile, engleza construiește mereu cuvinte noi. Le lipește (smartphone, sunflower), le contopește (brunch, smog, motel), le scurtează (phone, flu, exam) și transformă inițialele în cuvinte (laser, scuba). Dicționarele adaugă sute de intrări noi în fiecare an.
Deci e cea mai mare limbă?
Nimeni nu poate spune sigur, pentru că depinde ce numeri drept cuvânt. Germana scrie compusele lungi ca un singur cuvânt; un singur cuvânt englezesc precum run are zeci de sensuri. Clar e că dicționarele englezești cuprind sute de mii de cuvinte și că până și cititorii pasionați cunosc doar o parte din ele.
Tocmai coada asta lungă o măsoară rundele 3 și 4. Aproape toată lumea știe aproape toate cuvintele uzuale; abia în rundele rare vocabularele se despart cu adevărat.